Educatia pentru sanatate este, poate, cea mai valoroasa „reteta” pe care o putem primi, dar si cea mai putin prescrisa. Intr-o lume in care ajungem adesea la medic abia cand „nu mai putem”, ideea de a preveni, de a intelege din timp cum functioneaza corpul nostru si ce putem face ca sa nu ajungem la spital este aproape revolutionara. Din pacate, putini medici au, pe langa pregatirea profesionala, si timpul, si disponibilitatea interioara de a-si educa pacientii, de a sta de vorba cu ei dincolo de retete si analize.
Eu am norocul sa cunosc personal un astfel de medic. Este vorba despre dr. Mihaela Barbu, medic specialist gastroenterolog, cu experienta clinica extinsa in gastroenterologie, hepatologie, endoscopie digestiva si ecografie. Este un medic cu formare solida si constiinta profesionala profunda, aflata in prezent in curs de studiu pentru Doctorat, dupa un rezidentiat efectuat la Hopital Européen Georges Pompidou, in cadrul Universitatii din Sorbona. Din aceasta luna, o gasiti si mai aproape de comunitate, in policlinica Onix din Adunatii Copaceni, judetul Giurgiu – un exemplu concret de cum servicii medicale de inalt nivel pot deveni accesibile si in afara marilor centre universitare.
Scriu despre ea nu doar pentru impresionantul ei parcurs profesional, ci pentru felul in care isi traieste meseria: cu responsabilitate, empatie si o dedicare autentica fata de pacient. Pentru dr. Mihaela Barbu, preventia nu este un slogan, ci un mod de a practica medicina – explica, ghideaza, lamureste si isi ajuta pacientii sa inteleaga ce se intampla cu corpul lor, astfel incat deciziile legate de sanatate sa fie asumate si informate. Iar acesta este, poate, cel mai important lucru pe care il putem primi de la un medic: nu doar tratament, ci si cunoastere. In acest spirit, am invitat-o sa vorbeasca despre un simptom extrem de frecvent, dar adesea ignorat sau minimalizat: balonarea – intre normalitate si probleme digestive ascunse.
Educatia sanitara este un concept relativ nou pe agenda publica. Ea inseamna in termeni foarte simpli lucruri clare si corecte despre cum ai grija de sanatatea ta si a celor dragi, zi de zi. Nu dam tratamente, nu jucam rolul medicului, ci facem ordine in informatie. E pe modelul „hai sa nu ajungem la spital”.
Acest tip de educatie este nu doar necesar, ci si important. Este o provocare pentru orice actor implicat in gestionarea sanatatii la nivel general, in societate. Din punctul meu de vedere necesita si niste abilitati sau competente specifice in zona comunicarii cu pacientul. In acest moment, educatia sanitara este pe umerii medicilor. Nu exista o strategie de tara privind nevoile de educatie sanitara.
Dr. Mihaela Barbu explica:
Ce este, de fapt, balonarea si cum o putem descrie pe intelesul tuturor?
Balonarea reprezinta senzatia de plenitudine, tensiune sau umflare in abdomen, adesea insotita de eliminarea de gaze (flatulenta) sau de o crestere vizibila a volumului abdominal. De cele mai multe ori, balonarea este un simptom benign, care apare temporar si dispare fara tratament.
Poate fi insotita sau nu de un abdomen vizibil destins (umflat), prin urmare s-ar putea sa te simti balonat chiar daca nu ai un abdomen destins. Senzatia poate varia de la usor incomoda la intens dureroasa. De obicei dispare dupa un timp, dar pentru unii oameni este o problema recurenta. Problemele digestive si fluctuatiile hormonale pot provoca balonare ciclica. Daca abdomenul tau umflat nu dispare, ar trebui sa cauti asistenta medicala pentru a determina cauza.
De ce ne confruntam cu balonarea?
Cea mai frecventa cauza a durerii abdominale si a balonarii este excesul de gaze intestinale. Daca ai burta umflata dupa ce mananci, poate fi o problema digestiva. S-ar putea sa fie la fel de simplu precum ai mancat prea mult sau prea repede, sau ai putea avea o intoleranta alimentara ori o alta afectiune care determina acumularea de gaze si continut digestiv. Ciclul menstrual la femei este o alta cauza comuna a balonarii temporare. Uneori, burta umflata poate indica o afectiune medicala mai grava.
Cat de frecvent apare balonarea?
Intre 10% si 25% dintre persoanele altfel sanatoase se plang de balonare abdominala, ocazionala. Aproape 75% descriu simptome moderate pana la severe. Aproximativ 10% spun ca simptomele apar regulat. Printre cei diagnosticati cu sindrom de colon iritabil (SCI), frecventa poate ajunge pana la 90%. Pana la 75% dintre femei experimenteaza balonare inainte si in timpul menstruatiei. Doar ~50% dintre persoanele care experimenteaza balonare raporteaza si un abdomen destins.
Cand balonarea este normala?
- Apare dupa mese copioase sau bogate in alimente fermentabile
- Se amelioreaza dupa eliminarea gazelor sau dupa defecatie (pasajul de scaun)
- Nu este insotita de alte simptome (durere severa, greata, scadere in greutate)
Ce cauzeaza balonarea stomacului?
Gaz. Gazul este un produs natural al digestiei, dar prea mult gaz intestinal inseamna ca digestia nu mai functioneaza corect. Desi poti ingera gaze prin inghitirea aerului (aerofagie) sau consumul de bauturi carbogazoase, aceste gaze scapa in mare parte prin eructatie inainte de a ajunge in intestin. Gazele din intestin sunt produse in principal de bacteriile intestinale care digera carbohidratii, intr-un proces numit fermentatie.
Daca exista prea multa fermentatie este pentru ca prea multi carbohidrati nu au fost absorbiti in mod natural mai devreme in procesul digestiv, inainte de a ajunge la acele bacterii intestinale. Acest lucru poate fi cauzat din mai multe motive. Poate ca pur si simplu ati mancat prea mult si prea repede pentru o digestie corecta. Sau poate aveti o intoleranta alimentara specifica sau o boala gastrointestinala.
Unele posibile cauze includ:
- Malabsorbtia carbohidratilor. Multe persoane au dificultati in digerarea anumitor zaharuri (lactoza, fructoza, carbohidratii din grau, fasole etc.). Un nutritionist sau gastroenterolog te poate ajuta sa identifici sensibilitatile alimentare.
- Suprapopularea bacteriana a intestinului subtire (SIBO). Apare cand bacteriile din colon se revarsa in intestinul subtire, dezechilibrand flora intestinala.
- Tulburari digestive functionale. Sindromul de colon iritabil (SII) si dispepsia functionala pot provoca gaze si balonare dupa masa, fara o cauza organica vizibila.
- Hipersensibilitate viscerala. Unele persoane simt că au gaze și sunt balonate chiar și atunci când volumul lor de gaze este normal. Această afecțiune se corelează adesea cu SII și alte tulburări care implică căile neuronale intestin–creier. Unele persoane dezvoltă chiar și o hiper-reacție musculară pentru a face mai mult loc în cavitatea abdominală pentru gaze (disinergie abdominofrenică). Mușchii lor abdominali se relaxează și ies în afară în prezența gazelor, chiar și atunci când volumul real este normal.
- Restrictie in tractul digestiv. Acestea pot include solide, lichide și gaze. Conținutul digestiv se poate acumula în sistemul digestiv atunci când există o rezervă sau o restricție în tractul digestiv sau când mușchii care mișcă conținutul digestiv sunt cumva afectați. Orice acumulare de conținut digestiv de-a lungul tractului digestiv va lăsa mai puțin spațiu pentru procesarea cantităților normale de gaze. De asemenea, lasă mai puțin spațiu pentru alte lucruri din abdomen, inclusiv fluidele circulatorii și grăsimea, ceea ce face ca totul să se simtă mai strâns.
- Constipatie. Este posibil sa aveti constipatie ocazionala din cauza factorilor alimentari sau a stilului de viata, sau puteti avea constipatie cronica din cauza unei afectiuni subiacente. Scaunele acumulate in colon fac ca alimentele recent digerate sa ramana mai mult timp in intestine, asteptand sa coboare. Totul se extinde pentru a contine volumul suplimentar, ducand la balonare.
- Obstructii intestinale. Atunci cand nu este vorba de scaune acumulate care obstructioneaza intestinele, ar putea fi ceva mai grav. Atat intestinul gros, cat si cel subtire pot fi blocate de tumori, tesut cicatricial, stricturi, stenoza sau hernii. Bolile inflamatorii (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica) si diverticuloza pot deteriora parti ale intestinului, creand stricturi care ingusteaza trecerea continutului digestiv.
- Tulburarile de motilitate pot provoca constipatie sau pur si simplu pot face ca totul sa se miste mai lent prin tractul digestiv. Acestea sunt de obicei tulburari ale muschilor si nervilor care detecteaza continutul digestiv din tractul digestiv. Exemple includ pseudo-obstructia intestinala (o afectiune care imita efectele unei obstructii atunci cand nu exista), gastropareza, paralizia partiala a muschilor stomacului si disfunctia planseului pelvin.
- Crestere recenta in greutate. Greutatea acumulata in ultimul an tinde sa mearga mai intai pe burta. Daca ati luat zece kilograme sau mai mult, probabil ca v-a afectat volumul abdominal. Aceasta inseamna mai putin spatiu pentru procesele digestive normale, astfel incat chiar si o masa normala va poate provoca o senzatie anormala de balonare in timpul digestiei. Uneori, cresterea in greutate implica si retentie de apa, ceea ce va poate face sa va simtiti balonati cu fluide in stomac si in alte parti.
- Hormoni. Poate ati observat ca balonarea abdomenului urmeaza un ciclu diferit – nu atat ciclul digestiv, cat cel menstrual. Daca da, nu sunteti singura. Nu mai putin de 3 din 4 femei spun ca se confrunta cu balonare abdominala inainte si in timpul menstruatiei. Balonarea este, de asemenea, o acuza frecventa in timpul fluctuatiilor hormonale din perimenopauza. Hormonii feminini merita o mentiune speciala cand vine vorba de balonare, deoarece pot afecta balonarea din mai multe unghiuri – fluide, gaze, acumulare digestiva – si, de asemenea, sensibilitatea dumneavoastra la aceste lucruri. In primul rand, estrogenul provoaca retentie de apa. Cand nivelul de estrogen creste brusc si progesteronul scade, veti observa balonare din cauza fluidelor. Acest lucru, pe langa volumul crescut al uterului chiar inainte de menstruatie, poate provoca un abdomen balonat. Dar hormonii interactioneaza si cu sistemul digestiv. Estrogenul si progesteronul pot provoca gaze intestinale fie prin incetinirea, fie prin accelerarea motilitatii. Receptorii de estrogen din tractul gastro-intestinal afecteaza, de asemenea, sensibilitatea viscerala – ceea ce va face sa va simtiti balonati.
Balonarea care apare si dispare este de obicei digestiva, hormonala sau ambele. Aceste cauze va pot face, de asemenea, sa va simtiti in general rau si obosit/a. Atata timp cat simptomele dispar in cele din urma, probabil ca nu sunt grave. Dar daca balonarea stomacului nu dispare sau se agraveaza, ori daca aveti alte simptome ale unei boli grave, cum ar fi febra sau varsaturi, ar trebui sa solicitati asistenta medicala pentru a exclude alte cauze medicale.
Acestea pot include:
- Ascita. Aceasta este o acumulare treptata de lichid in cavitatea abdominala. Este de obicei cauzata de o boala hepatica si, uneori, de insuficienta renala sau cardiaca.Insuficienta pancreatica. Acesta este un tip de disfunctie pancreatica in care pancreasul nu mai poate produce suficiente enzime digestive pentru a-si indeplini functia in procesul digestiv.
- Inflamatia stomacului (gastrita) sau a intestinelor (enterita). Aceasta este de obicei cauzata de o infectie bacteriana (de obicei infectia cu H. pylori) sau de consumul excesiv de alcool. Poate fi, de asemenea, legata de ulcerele peptice.
- Cancer (ovarian, uterin, de colon, pancreatic, gastric sau mezenteric). Controalele anuale la medicul de familie sunt importante pentru depistarea cancerului.
Cat dureaza balonarea?
Daca balonarea se datoreaza a ceva ce ati mancat sau baut ori fluctuatiilor hormonale, aceasta ar trebui sa inceapa sa se calmeze in cateva ore pana la cateva zile. Daca sunteti constipat, nu va disparea pana cand nu incepeti sa defecati. Apa, exercitiile fizice si ceaiurile din plante pot ajuta la incurajarea tuturor acestor lucruri. Daca nu dispare sau se agraveaza, solicitati asistenta medicala.
Ce amelioreaza balonarea?
In majoritatea cazurilor, puteti trata acasa balonarea. Iata cateva remedii comune:
| Ce sa faci | Ce sa eviti |
|
|
Ceea ce aduce la ameliorare pe termen lung va depinde de cauza disconfortului dumneavoastra. S-ar putea sa aveti nevoie de un diagnostic profesional pentru a ajunge la radacina problemei. Dar daca sunteti in cautarea unor remedii casnice pentru a va debalona abdomenul astazi sau pentru a evita balonarea maine, exista cateva lucruri pe care le puteti incerca:
- Ceaiurile din plante, inclusiv menta, musetel, ghimbir, turmeric si fenicul, pot ajuta digestia si pot ajuta la procesarea gazelor. Ceaiul de papadie poate ajuta la ameliorarea retentiei de apa.
- Capsulele de ulei de menta sunt un antispastic natural. Aceasta inseamna ca ajuta muschii intestinali sa se relaxeze. Acest lucru va poate ajuta sa eliminati fecalele si gazele blocate, mai ales daca problemele dumneavoastra provin dintr-o problema de motilitate.
- Antiacidele amelioreaza inflamatia din tractul digestiv si ajuta la eliminarea gazelor mai usor. Acestea includ adesea ingredientul activ simeticona, care actioneaza prin gruparea bulelor de gaz mai mici. Simeticona este disponibila si separat.
- Suplimentele de magneziu ajuta la neutralizarea acidului gastric si la relaxarea muschilor intestinali. Magneziul are un efect laxativ natural, util din cand in cand, dar poate crea dependenta daca este utilizat prea des.
- Probioticele pot ajuta la suplimentarea sau reechilibrarea bacteriilor intestinale. Unele va vor ajuta sa digerati mai bine alimentele, iar altele pot ajuta la absorbtia excesului de gaze. Este posibil sa fie nevoie sa le luati in mod constant timp de cateva zile sau saptamani pentru a observa o diferenta reala.
- Taratele de psyllium sunt un supliment popular de fibre care va poate ajuta sa aveti defecatie mai regulata. Introduceti intotdeauna suplimentele de fibre treptat si cu multa apa.
- Laxativele fara prescriptie medicala pot fi utilizate, dupa cum este necesar.
- Exercitiile fizice regulate, axate pe intarirea abdomenului, pot ajuta la combaterea balonarii abdominale.
Daca cauza abdomenului balonat este ceva mai specifica, cum ar fi o intoleranta alimentara specifica, perimenopauza sau o afectiune medicala, este posibil sa aveti nevoie de putin ajutor cu diagnosticul, tratamentul si prevenirea.

Cateva optiuni de diagnostic includ:
- Dieta de eliminare. Un dietetician va poate ghida printr-o dieta de eliminare pentru a identifica sensibilitatile alimentare si a oferi sistemului digestiv o sansa de a se vindeca. Aceasta inseamna de obicei mentinerea unei diete foarte restrictionate pentru o perioada scurta de timp, apoi adaugarea anumitor clase de alimente pe rand pentru a vedea cum reactioneaza corpul dumneavoastra.
- Dieta cu continut scazut de FODMAP.Alimentele FODMAP includ toti carbohidratii care cauzeaza cel mai frecvent probleme digestive, balonare si gaze.
- Testul respirator cu hidrogen. Acest test relativ simplu este o modalitate eficienta de a depista cateva tulburari digestive diferite, inclusiv intolerante specifice la zahar si SIBO. Il puteti face in ambulatoriu sau uneori acasa si veti primi rezultatele in una sau doua zile
- Probiotice tintite.Daca furnizorul dumneavoastra de servicii medicale va diagnosticheaza SIBO sau un alt dezechilibru al bacteriilor intestinale, acesta va poate ajuta sa va reconstruiti microbiomul prin reintroducerea bacteriilor specifice care va lipsesc pentru a ajuta la echilibrarea celor dominante.
- Terapie hormonala.Unele femei gasesc ameliorarea balonarii lunare si a altor simptome ale sindromului premenstrual prin administrarea de pilule contraceptive hormonale. Puteti discuta avantajele si dezavantajele pilulei cu furnizorul dumneavoastra de servicii medicale. Unele femei aflate in perimenopauza gasesc ameliorarea simptomelor lor cu suplimente de estrogen si progesteron. Discutati cu furnizorul dumneavoastra de servicii medicale pentru a afla daca terapia de substitutie hormonala (HRT) este potrivita pentru dumneavoastra.
- Biofeedback.Acesta este un tip de terapie minte-corp care va poate ajuta sa va relaxati si sa va recalibrati functiile corporale. Biofeedback-ul poate ajuta la prevenirea balonarii daca aveti tendinta de a experimenta indigestie sau constipatie ca raspuns la stres sau daca aveti hipersensibilitate viscerala si va simtiti balonat chiar si atunci cand digestia este normala.
Cand balonarea ar trebui sa ne ingrijoreze?
Consultati medicul daca balonarea:
- Persista mai mult de o saptamana.
- Se agraveaza progresiv.
- Este persistent dureroasa.
- Este insotita de durere abdominala intensa sau localizata.
- Este insotita de scadere inexplicabila in greutate.
- Asociaza modificari recente ale scaunului (constipatie brusca, diaree).
- Vine cu alte simptome de boala, cum ar fi febra sau stare generala alterata, greata, varsaturi sau sange in scaun.
Balonarea nu este o senzatie placuta. Desi este o experienta comuna si de obicei temporara, s-ar putea sa va simtiti obositi de acest ciclu. Acordarea unei atentii concentrate asupra problemei pentru a identifica cauza poate fi foarte utila. Incercati sa va inregistrati simptomele si posibilii factori declansatori intr-un jurnal. Notati factorii alimentari, hormonali si de stres. Daca aveti dubii, aduceti notitele dumneavoastra la un specialist pentru indrumare profesionala. Diferitii factori care contribuie la balonare pot fi analizati si corectati, iar testele medicale pot ajuta la identificarea cauzelor reale.
