Selfie dimineața, selfie la prânz, selfie seara înainte de culcare, selfie de sărbători, selfie înainte și după ce naști. Trăim într-o lume de selfie-uri. Nu contează că poate te doare măseaua, sau orice altceva. E musai să zâmbești și să spui cât îți e de bine. Nu am o problemă cu asta, departe de mine acest gând, dar e iritant să accepți o asemenea situație, când știi că nu e reală, ci e doar o disimulare. E cumva manelistic acest fenomen. E ca în versurile acelea cu ”să arăt dujmanilor mei că mi-e bine și merg înainte”.
Dar în fine, hai să abordăm fenomenul și din alte puncte de vedere. Am căutat câteva studii despre fenomenul ”Selfie”. Iata o parte dintre rezultate:
- Selfie-urile sunt realizate în cea mai mare măsură de femei, în căutare de atenție.
- Selfie-ul nu este atât de nou pe cât se crede. E un comportament vechi de câteva sute de ani. Ce spuneți de autoportretele artiștilor, sau de tablourile comandate?
- La baza selfie-ului stă următoarea explicație: totul ține de controlul propriei imagini. Dacă ai puterea de a controla felul în care ești perceput de cei din jur, statusul devine unul mai bun. Aici pot interveni cu câteva exemple precum selfie-ul cu mașini de lux care nu ne aparțin, selfie-uri cu bijuterii sau alte obiecte scumpe, care ne arată valoarea în societate.
- Credeți că eu sunt vrăjitoare când spun că uneori prea multe selfie-uri devin iritante? Sunt cerceătători care explică de ce pentru unii oameni prea multe poze cu fața voastră minunată provoacă un rictus demn de a selfie book. Primul aspect se referă la faptul că poate apărea o neconcordanță între viața voastră reală și cea din online. Nu uitați că cei de lângă voi vă cunosc, iar afișarea unei realități deformate vă va afecta relațiile cu acele persoane. Un alt aspect se referă la faptul că selfie-ul în grup poate afecta intimitatea celorlalți. Sunt oameni care nu simt nevoia să epateze.
- Selfie-urile tale spun multe despre tipul tău de personalitate. Astfel, botul de rață indică o persoană care suferă de nevroză și instabilitate emoțională.
- A fost identificată o ”triadă întunecată” a caracteristicilor celor ce sunt obsedați de selfie-uri: narcisism, machiavelism (psih- tendința de a-i manipula pe cei din jur) și psihopatie (tendința de a acționa impulsiv, fără a ține cont de sentimentele celor din jur).
Lista motivelor contra selfie-urilor poate continua, însă abordarea ar fi una extremă. Selfie-urile pot avea și rol de menținere a relațiilor, de prezentare a unor locuri deosebite, de a împărtăși pasiuni, experiențe. Numai că acestea sunt limitate de sfera apropiaților, cunoscuților. Cu alte cuvinte, pui selfie pentru cei care știu câte ceva despre ce faci în ultima vreme și sunt cumva conectați la viața ta, în momentul respectiv. Un selfie este în acest caz o actualizare a statusului, o informare, dar targetata.
Din punctul meu de vedere, un selfie corect abordat ar trebui să indice și preocupări, pasiuni, activități, obiective turistice. De asemenea, este importantă și frecvența. Astfel, dacă 10 selfie-uri într-o zi spun ”iată ce am mai făcut eu azi”, un selfie pe săptămână sau pe lună spune ”bună! Sunt bine.” Dacă statusul completează scopul selfie-ului, gen ”după o perioadă încărcată, un respiro binevenit”, atunci înțelesul este clar și rezonabil. Numai că este atât de echilibrat, încât devine plictisitor. Și în final, dincolo de dorința unora de a epata, de a manipula și de a-și expune valoarea, cred ca unii se și plictisesc foarte tare. În fond, chiar trebuie să ai mult timp la dispoziție să dai raportul online, public, în fiecare zi.
